Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a dat publicității un document de sute de pagini, datat octombrie 2015 și intitulat: „Strategia de dezvoltare teritorială a României / România policentrică 2035, coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni”. Practic, aceasta ar fi strategia de dezvoltare a României pe următorii 20 de ani, în document fiind detaliate măsurile pe care țara noastră ar urma să le ia, în special în domeniul infrastructurii rutiere, dar nu numai. Având însă în vedere ritmul de dezvoltare al infrastructurii în România, acest ultim document elaborat de guvern pare unul extrem de ambițios și rămâne de văzut dacă va fi și realizat (integral sau parțial) sau dacă va fi doar un alt set de intenții bune care nu va părăsi hârtia pe care a fost scris.
Craiova, interes maxim
Dacă până acum zona Olteniei și Craiova, cel mai mare oraș din regiune, au părut a fi văduvite de investițiile mari în infrastructură, se pare, cel puțin conform acestui document, că lucrurile se vor schimba dramatic. Din „Cenușăreasa”, Cetatea Băniei ar urma să devină o „prințesă”, Craiova fiind pomenită în nenumărate rânduri în document ca fiind o zonă de interes național, dar și european, având în vedere că este traversată de Coridorul IV pan-european Arad - Bucureşti – Craiova / Constanţa.
Dintre măsurile vitale care ar trebui luate pentru a dezvolta infrastructura rutieră în zona Olteniei, identificate în document, prima ar fi construirea autostrăzii Pitești – Craiova. „Două regiuni mai puțin dezvoltate în comparație cu celelalte sunt Regiunea de Dezvoltare cea de Sud și Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, care pot beneficia de îmbunătăţirea infrastructurii rutiere prin construirea Autostrăzii Piteşti-Craiova. Tronsoanele Constanţa-Bucureşti și Bucureşti-Piteşti creează deja o legătură care poate fi continuată cu autostrada Piteşti-Craiova, unde circa 1 milion de persoane ce locuiesc la aproximativ 1 oră de Craiova ar putea beneficia de pe urma acestui traseu direct conectat cu Bucureştiul. Legătura poate fi extinsă, mai departe, către vest, pe traseul Craiova – Filiași – Drobeta-Turnu Serverin – Caransebeș – Lugoj, acest traseu fiind prevăzut în PATN – secțiunea I – Rețele de transport. Astfel, se poate obține un efect de concentrare economică și demografică prin conectarea a 3 dintre principalii poli urbani naționali dar și o interconectare a zonelor mai dezvoltate cu cele mai puțin dezvoltate”, se arată în document.
Drumurile express București – Alexandria – Craiova – Severin și Craiova – Calafat, „priorități ale UE”
Planurile Guvernului pentru Oltenia și Craiova în ceea ce privește infrastructura de transport nu se opresc însă aici. „Se constată că lipsa unei infrastructuri rutiere cu caracteristici tehnice care să permită accesul rapid pe ruta Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu-Severin are un impact negativ asupra potențialului de dezvoltare a zonei de sud a României. O astfel de legătură ar asigura conectivitatea între cele două ramuri ale coridorului IV din România fapt ce are ca efect atragerea de investiţii şi asigurarea condiţiilor necesare pentru susținerea unei axe de dezvoltare urbană pe această direcţie cu potențial de polarizare și zona de nord a Bulgariei (…) Realizarea legăturilor rutiere rapide între orașele din sudul României este un proiect care se încadrează în prioritățile UE privind politica de transport având în vedere faptul că segmentul Calafat – Craiova – Alexandria – Bucureşti face parte din rețeaua TEN-T centrală, având astfel prioritate în realizare față de alte segmente ale rețelei incluse în categoria TEN-T globală”, se mai arată în document.
Transport ecologic, poduri și pasaje, variante ocolitoare
În afară de toate acestea, guvernul a luat în calcul și realizarea unei infrastructuri care să ușureze traficul în jurul orașelor și în interiorul acestora, dar și dezvoltarea unui sistem de transport în comun ecologic. În ceea ce privește Craiova, guvernul a planificat construcția centurii de sud a orașului, înființarea de trasee expres de transport în comun ecologic între oraș și aeroport, dar și „construcția de poduri și pasaje (supra/subterane) și inele interne de circulație pentru fluidizarea traficului”.
Avantaj pentru investitori
Dacă toate aceste măsuri, sau măcar o parte dintre ele, ar urma să fie și realizate, investițiile în Oltenia ar putea să devină mult mai numeroase. Nu de puține ori investitorii străini au pus problema infrastructurii sub-dezvoltate a Olteniei, cea mai cunoscută „voce” fiind cea a constructorului de automobile Ford. Încă de la sosirea amricanilor în Bănie, aceștia au cerut construirea autostrăzii Craiova – Pitești, aceasta urmând a face mult mai ușor transportul de materie primă și a produsului finit spre și de la fabrica din Bănie.
Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Informaţii puse la dispoziţie de Centrul Infotrafic al Poliţiei Române
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 6 ianuarie 2017, decretul pentru promulgarea Legii privind eliminarea unor taxe și tarife
Informaţii puse la dispoziţie de Centrul Infotrafic al Poliţiei Române
